17 IUNIE 2024 – Ziua Deșertificării și Secetei
Anul acesta, tema Zilei Deșertificării și Secetei „Uniți pentru pământ. Moștenirea noastră, Viitorul nostru” evidențiază viitorul gestionării terenurilor – cea mai prețioasă resursă a noastră pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea a miliarde de oameni din întreaga lume.
Celebrarea globală a Zilei Deșertificării și Secetei din 2024 a fost găzduită de Guvernul Germaniei, semnatar al convenției și unul dintre susținătorii săi dedicați. Împreună cu Ministerul pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) și orașul Bonn, care găzduiește Secretariatul UNCCD din 1999, au fost organizate o serie de evenimente destinate publicului. O expoziție de fotografii, programe educaționale și spectacole muzicale, împreună cu o campanie pe social media lansată înainte de Ziua Deșertificării și Secetei, au asigurat acoperirea globală a temei din acest an.
Evenimentul global de celebrare de la Bundeskunsthalle din 17 iunie 2024 a marcat, de asemenea, Cea de-a 30-a aniversare a UNCCD, reunind lideri mondiali, tineri și personalități proeminente din mediul academic, societate civilă, sport și divertisment pentru a prezenta o ambiție puternică de a fi uniți pentru pământ, înainte de cea mai mare conferință a ONU despre terenuri, sol și secetă din Ryadh, Arabia Saudită, în decembrie 2024 (UNCCD COP16).
https://www.unccd.int/events/other/desertification-and-drought-day-2024-global-observance
Deasemenea, Zece Eroi ai Terenurilor au fost anunțați de UNCCD la evenimentul de observare globală. Acești tineri factori de schimbare din întreaga lume lucrează pentru a reface pământul, pentru a crește rezistența la secetă, pentru a dezvolta afaceri agricole durabile și pentru a valorifica tehnologia și inovația pentru a aborda provocările globale de mediu.
https://www.unccd.int/news-stories/press-releases/global-call-lands-sustainable-future
,,
FFFFFFFF
bbbbbbbbb
Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a deschis Conferința, și a spus: „Aceasta este mai mult decât o conferință despre apă. Este o conferință despre lumea de astăzi văzută din perspectiva celei mai importante resurse.”
Președintele Rahmon al Tadjikistanului a propus ca cea de-a treia Conferință a Deceniului Apei de la Dușanbe să aibă loc în 2028 pentru a marca sfârșitul Deceniului Internațional de Acțiune 2018-2028, oferind delegaților informații despre cum ar putea arăta următorii pași pentru acțiunea în domeniul apei. El a încheiat subliniind potențialul „eforturilor noastre colective”.
Regele Regatului Țărilor de Jos a vorbit despre terenul comun pe care Țările de Jos și Tadjikistanul l-au găsit unul cu celălalt, prin apă. „Apa este numitorul nostru comun”, a continuat el, îndemnând participanții să înlăture toate barierele care separă problemele legate de apă.
Președintele celei de-a 77-a Adunări Generale, Csaba Kőrösi, a făcut apel la soluții transformatoare pentru a face acțiunea apei de la reactiv la proactiv. El a invitat delegații să delibereze soluții bazate pe știință, pragmatice și solidare. „Șansa noastră este aici și acum. S-ar putea să nu avem alta”
Președintele ECOSOC, Lachezara Stoeva le-a spus delegaților distinși: să ne unim acum forțele pentru a ne asigura că apa este bine gestionată și că apa curată este disponibilă și accesibilă tuturor, acum și în viitor: „Pur și simplu nu ne putem permite să așteptăm”.
USG al UN DESA și secretarul general al Conferinței, Li Junhua, au salutat delegații și participanții la Adunarea Generală, îndemnând pe toți să-și prezinte angajamentele față de acțiunea apei și să asigure un viitor durabil din punct de vedere al apei pentru toți: „această Conferință va fi la fel de reușită ca și dorința ta de a te implica.”
Sala Adunării Generale era la capacitate maximă, la fel ca multe dintre sălile de conferință din jurul Sediului ONU, pe măsură ce aveau loc dialoguri interactive, evenimente speciale, evenimente paralele și expoziții.
…..
vvv
.
O ideie inovatoare (futuristică) de a soluționa problema ambuteiajului creat de mijloacele de transport în municipiul Chișinău
Numărul de vehicule înmatriculate în municipiul Chișinău a trecut cifra de 322.000 unități si continuă să crească. Pe lângă aceasta, zilnic în oraș intră din exterior aproximativ 200.000 de mijloce de transport, deaceea pe arterele principale ale orașului în orele de vârf și nu numai, se formează ,,cozi” nesfârșite ce paralizează traficul rutier.
CCP ,,Eco Logistica” vine cu o propunere de proiect de a construi 2 viaducte de-a lungul râului Bâc, care vor consta dintr-o serie de coloane ce vor susține 2 drumuri la înălțate cu sens opus de circulație.
Scopul proiectului este de a soluționa problema ambuteiajului din centrul orașului și de a fluidiza traficul auto de la Nord la Sud, și ca participanții la trafic să se poată conecta la ieșirea rapidă spre orașelul Sângera și șoseaua Balcani (com. Pruncul) având 2 conexiuni la intersecțiile cu:
1. strada Ismail (Combinatul de Tutun)
2. strada Mihai Viteazul (Uzina Tracom)
Totodată transportul va fi redirecționat astfel încât să nu fie necesar să circule pe străzile din oraș.
Partea de la sol, va fi amenajată atât cu benzi pentru cicliști și alergători, cât și benzi pentru plimbări pe malul râului Bâc, cu banchete și locuri de recreație.
30 MAI-ZIUA NISTRULUI 2021
https://www.facebook.com/100013079857139/videos/1216019282177389
22 MAI-ZIUA BIODIVERSITĂȚII
22 Aprilie-Ziua Pământului!
Suntem prima generație care știe că distrugem lumea, și am putea fi ultimii care pot face ceva în acest sens…
Până la finele anului 2021, în orașul Criuleni urmeaza sa fie amplasat cel mai mare parc fotovoltaic din Republica Moldova, cu suportul Guvernului Chinei. Potrivit Agenției pentru Eficiență Energetică, costul proiectului se ridică la peste 3,7 milioane de euro.
Acest proiect prevede montarea și darea în exploatare a unei instalații solar fotovoltaice de 2.8 MW. Instalația va fi compusă din sistemul de panouri fotovoltaice, sistemul electrotehnic, infrastructura de inginerie civilă și alte componente inovaționale pentru sectorul energetic.
Guvernul Republicii Populare Chineze a aprobat spre finanțare proiectul menționat în 2018, iar acordul de implementare a fost semnat în 2019. Conform graficului stabilit, în anul 2020 au început lucrările de instalare, iar pentru anul 2021 este planificată darea în exploatare a instalației solar fotovoltaice.
1 Aprilie 2021-Ziua Internațională a Păsărilor
Iubește păsările, Iubește natura!
CASTORUL REVINE ÎN MOLDOVA!
Râul Durlești
În parcul Valea Morilor majoritatea se plimbă pe traseul bine amenajat din jurul lacului, dar eu m-am plimbat pe malul râului Durlești. Da, acesta este un râu, conform Legii Apelor 272, cursurile de apă care au o lungime mai mare de 10 km, au statut de râu ( r. Durlești are cca 12 km).
După cum vedeți, râul, care trece prin inima Chișinăului, arată îngrozitor. Râul își ia cursul din s. Dumbrava și trece prin orașul Durlești, ajungând aici în parc într-o stare deplorabilă, transformat într-un canal de transportare a deșeurilor.
Tabloul râului pe care îl vedem aici este consecința și atârnarea nepăsătoare a locuitorilor din regiunea Dumbrava și Durlești, dar desigur și a locuitorilor capitalei.
Sub podul de la Moldexpo pe unde trece râul, tuburile prin care este direcționat fluxul de apă, sunt total înfundate cu deșeuri care îngreunează circulația apei și o staționează.
Un râu nu trebuie să fie plin cu mizerie, un râu trebuie să fie în primul rând o sursă de apă potabilă curată, și desigur un loc de recreere.
Unde mergem noi în acest ritm, spre Europa?!
Haideți mai bine să facem Europa la noi acasă, să avem o țară cu râuri curate, cu parcuri frumos amenajate, cu drumuri bune!!!
Tot se vorbește în ultimul timp despre problema apei, despre poluarea și insuficiența ei, despre bolile provocate de apă necalitativă. Dar de ce a ajuns Moldova în așa o stare ?!
Iată râul Durlești ne da răspunsul, și defapt nu doar acesta, căci toate râurile din Moldova, arată cam în felul dat.
Aș vrea să revin aici și desigur să mă implic, ca mai apoi sa vad un râu curat, amenajat, cu zona de protecție respectată( Conform Legii 440 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor râurilor
şi bazinelor de apă, râurile cu lungimi de la 10-50 km trebuie să aibă fâșia de protecție de minim 20 m) și păstrat cu grijă pentru viitorul nostru mai bun!
PS: Data viitoare trageți cu ochiul și pe la râu, nu doar pe la lac…
22 MARTIE- ZIUA MONDIALĂ A APEI
21 MARTIE-ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂDURILOR
Norvegia devine prima țară din lume care a interzis despăduririle
Decizia Norvegiei este cu adevărat importantă pentru întreaga lume, deoarece încurajează alte țări să urmeze aceeași cale pe care trebuie să o urmăm cu toții.
Acest tip de angajament nu numai că limiteaza taierea padurilor, ci, mai ales, lucrul crucial este că înseamnă să nu beneficiezi de defrișare și distrugerea biodiversității în alte țări din lume.
Acțiuni demne de aplauze din partea nordicilor.
2 FEBRUARIE-ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE
Apa, zonele umede și viața – INSEPARABILE
Ziua Mondială a Alimentației 2020
Creșteți, hrăniți și sprijiniți – împreună cu natura
16 Octombrie
Secretarul executiv al UNCCD, dl Ibrahim Thiaw, pentru Centrul de cunoaștere ODD
,,În multe părți ale lumii, toamna este momentul să adunăm recolta și să numărăm binecuvântările noastre. Încercările și necazurile din acest an ne-au învățat că, deși putem conta pe binecuvântările acordate de alți oameni pentru a depăși criza COVID-19, suntem în totalitate dependenți de binecuvântările acordate de natură pentru a supraviețui și a înflori.
Eforturile de suprimare a pandemiei ne-au limitat activitățile zilnice dincolo de simplul inconvenient. De asemenea, ne-au făcut să ne dăm seama că viața noastră este susținută de un număr mare de personal esențial, inclusiv de cei care cresc și ne livrează mâncarea.
Și adevărul mai mare care a apărut din pandemie este că sănătatea umană este legată de sănătatea planetei. Când depășim limitele toleranței naturii, deschidem porțile unor astfel de dezastre neatinse precum bolile zoonotice.
Pe măsură ce omenirea crește și este mai bogată, la fel crește și cererea sa de pământ pentru a produce hrană și pentru a acomoda dezvoltarea urbană. Aproape trei sferturi din suprafața planetei au fost deja transformate din starea sa naturală, iar ritmul conversiei se accelerează, perturbând ecosistemele și amenințând chiar fundația care susține existența noastră.
Terenul oferă mai mult de 99,7% din caloriile noastre. Pentru a hrăni populația globală care se estimează că va ajunge la zece miliarde până în 2050, vor fi necesare 593 milioane de hectare în plus de teren agricol, o suprafață de aproape două ori mai mare decât India. Dacă conversia terenurilor pentru agricultură continuă la ritmul actual, doar 10% din pământ va rămâne în stare naturală până în 2050.
Vestea bună este că, deși terenul sănătos este limitat în cantitate, schimbările în comportamentele consumatorilor și ale întreprinderilor, împreună cu o planificare și gestionare mai eficiente a utilizării terenului, ne pot ajuta să satisfacem cererea de bunuri și servicii esențiale fără a compromite stocul nostru de resurse de terenuri productive.
Pentru a ne proteja, trebuie să lucrăm împreună cu natura. Neutralitatea degradării terenurilor este un angajament internațional (obiectivul ODD 15.3) în care țările lucrează împreună pentru a opri, preveni și inversa pierderea terenurilor productive. Deja, 90 din cele 124 de țări angajate să atingă acest obiectiv și-au stabilit obiective naționale voluntare care se ridică la peste 400 de milioane de hectare de restaurare a terenurilor. Neutralitatea degradării terenurilor este un cadru pe care decidenții politici îl pot utiliza pentru a aborda vulnerabilitățile din economiile globale, regionale și naționale expuse de pandemie pentru a aborda degradarea terenurilor, insecuritatea alimentară, bunăstarea dezvoltării durabile și obiectivele climatice.
Pământul sănătos este o plasă de siguranță pentru toată lumea, dar mai ales pentru grupuri atât de vulnerabile precum femeile din mediul rural și tinerii care se bazează pe pământ pentru existența lor. Pe măsură ce ne pregătim pentru Deceniul ONU privind restaurarea ecosistemelor și Summitul ONU privind sistemele alimentare, avem o oportunitate extraordinară de a investi într-o relație sănătoasă și durabilă cu natura, de a crește, hrăni și susține nu doar noi înșine, ci și mediul nostru, se proclamă sloganul Zilei Mondiale a Alimentației 2020. Este noul nostru contract social pentru natură.
Acasă, în Mauritania, spunem „Dacă te uiți la oală, mâncarea nu te va arde”. Nu mai putem accepta realitatea în care peste 820 de milioane de oameni sunt subnutriți, în timp ce o treime din totalul alimentelor produse în fiecare an se pierd sau se risipesc. Consumul și producția noastră ineficiente reprezintă o amenințare pentru sănătatea planetei și pentru propriul nostru viitor. ”
SURSA: https://www.unccd.int/news-events/world-food-day-2020-grow-nourish-and-sustain-together-nature
ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA
DEȘERTIFICĂRII ȘI A SECETEI
ZIUA NISTRULUI 2020
22 Martie-Ziua Mondială a Apei
21 martie-Ziua Internațională a Pădurilor
Republica Moldova se angajează să reducă până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu până la 70% față de anul 1990.
Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion PERJU, a avut un discurs, în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice COP 25, ce se desfășoară săptămână curentă la Madrid, în care a vorbit despre problema schimbărilor climatice în Republica Moldova și angajamentele țării noastre, parte a Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei.
„Republica Moldova salută organizarea reuniunii la nivel înalt de astăzi care oferă o extraordinară oportunitate pentru un schimb de opinii și o posibilitate de a identifica o poziție consolidată la nivel global în aspectul promovării acțiunilor de atenuare a fenomenului schimbărilor climatice.
Problema schimbărilor climatice și necesității de adaptare către noile condiții de clima demult a depășit hotarul unor discuții cu statut academic. Astăzi, noi deja suntem martorii acestor schimbări și cei care avem obligațiunea de a interveni pentru a minimiza impactul acestora în prezent și pentru viitor asupra aspectelor economice sociale și de mediu. Fenomenul schimbărilor climatice este tot mai des recunoscut ca un factor determinant în evoluția fenomenelor climaterice extremale la nivel global regional și național.
Republica Moldova s-a inclus activ în procesul global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, Republica Moldova a elaborat şi a prezentat către cea de-a 21 Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei ”Contribuţia Naţională Determinată Intenţionată” pentru noul Acord Climatic de la Paris. Conform acesteia, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a atinge către anul 2030 ţinta necondiţionată de 67% reducere a emisiilor nete a gazelor cu efect de seră comparativ cu nivelurile anului 1990. Angajamentul de reducere a emisiilor ar putea creşte până la 78% în mod condiţionat – în conformitate cu un mecanism financiar global, care ar aborda aspecte importante, aşa ca oferirea resurselor financiare, transferul de tehnologii şi cooperarea tehnică, accesul la cele menţionate în măsură corespunzătoare cu provocările schimbării globale a climei. La momentul actual Republica Moldova a inițiat procesul de revizuire a Contribuției Naționale Determinate. În noul document, care se planifică a fi prezentat Secretariatului Convenției în februarie 2020 se intenționează de a mări considerabil ambițiozitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Datorită faptului că suprafața Republicii Moldova este relativ mica ea este destul de vulnerabilă către fenomenele climaterice extremale, astfel ca secetele, fluctuațiile bruște de temperatură, ploi torențiale, furtuni, inundații ect. Din aceste considerente ţara noastră este una dintre cele mai dezavantajate ţări din Europa cu un înalt grad de vulnerabilitate către astfel de schimbări. În aspect sectorial impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii prezintă o preocupare deosebită, agricultura fiind o sursă majoră de venit pentru o mare parte a populației Republicii Moldova. Peste jumătate din populaţia ţării locuieşte în zonele rurale şi circa o treime din forţa de muncă este angajată în agricultură. La momentul actual costurile socio-economice ale calamităţilor naturale asociate cu schimbările climatice destul de mari. Consecințele celor mai recente evenimente climaterice extremale au fost dezastruoase. Doar secetele din anul 2007 şi 2012 au cauzat pierderi estimate la circa 1,0 şi respectiv 1,25 miliarde $ SUA. Inundaţiile din 2008 au cauzat ţării prejudicii în valoare de circa 120 milioane $ SUA, iar cele din 2010 au avut un impact economic advers asupra Produsului Intern Brut în valoare de circa 0,15 procente, daunele şi prejudiciile totale fiind estimate la aproximativ 42 milioane $ SUA.
Așa cum a fost subliniat în repetate rânduri de către vorbitorii precedenți, guvernele singure nu vor putea face față provocărilor legate de schimbările climatice. Un parteneriat global consolidat este esențial pentru a sprijini statele membre în curs de dezvoltare cu cele mai mari nevoi pentru a asigura tranziții rapide și de anvergură în sistemele energetice, terestre, urbane, de infrastructură și industriale astfel ca acestea să contribuie esențial la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global și șa poată să se adapteze la schimbările climatice prezente și de viitor. Înțelegem că orice acțiune făcută astăzi în domeniul atenuării și adaptării la schimbările climatice este un pas către o dezvoltare durabilă, către un viitor mai bun pentru generațiile actuale și viitoare. Pentru a îmbunătăți capacitatea Republicii Moldova de adaptare la schimbările climatice și a sistemelor de gestionare a riscurilor în caz de dezastre, avem nevoie de mai multe resurse și investiții. Acest lucru explică deschiderea țării noastre către programele internaționale de finanțare pentru atenuarea schimbărilor climatice și acțiunilor de adaptare.
Republica Moldova susține Agenda COP-25 și consideră crucial ca în cadrul acestei reuniuni să fie finalizat procesul de elaborare a mecanismelor de punere în aplicare a Acordului de la Paris, astfel ca acesta să poată fi pe deplin funcțional din 2020. Țara noastră, ca Parte la Convenție, se angajează pe deplin să atingă obiectivele naționale privind atenuarea schimbările climatice și suntem siguri că rezultatul acestei conferințe, bazat pe impulsul politic, va avea succes”, a subliniat ministrul Ion PERJU.
În pofida eforturilor mari din ultimii ani de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (EGES) la nivel global, fenomenul schimbărilor climatice persistă și va persista pe viitor, influențînd atât natura, cât și sistemele economic, social și de mediu.
Impacturile schimbărilor climatice sunt deja observate şi sunt prevăzute a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense. În Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în sudul Europei, inclusive în R. Moldova. Aceasta determină impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă.
Pentru a stopa pierderea biodiversităţii, trebuie reduse în mod semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de seră, şi, în acest sens, se stabilesc politici specific în cadrul fiecărei țări.
Deși Republica Moldova este responsabilă de mai puțin de 0,026% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, aceasta este afectată de încălzirea globală de rând cu toate țările. În acest context Republica Moldova susține Agenda COP-25 și se angajează să reducă necondiționat, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 70% față de anul 1990. În cazul în care va primi de la comunitatea internațională asistență tehnică, financiară și sprijin tehnologic (transfer de tehnologii prietenoase mediului și eficiente din punct de vedere a combaterii schimbărilor climatice), nivelul de reducere condiționat ar putea fi de până la 88% față de nivelul anului de referință (1990).
Sursa : http://www.madrm.gov.md
Moldova susține și promovează
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)!
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), cunoscute ca Obiectivele Globale, sunt un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, pentru a proteja planeta și pentru a asigura faptul că toți oamenii se bucură de pace și de prosperitate.
Republica Moldova și-a asumat aceste angajamente prin semnarea Agendei 2030 și desfășoară procesul de adaptare a ODD-urilor la specificul național.
Susținem și promovăm aceste Obiective! Pentru o guvernare democratică, pentru o țară fără sărăcie și pentru un mediu curat!
Sursa https://www.md.undp.org
Ora Pamântului
Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale și Mediului anunță organizarea evenimentul internațional ,,Ora Pămăntului”, care se va desfășura in data de 30 martie 2019, acțiune ce are ca scop sensibilizarea utllizatorilor de energie electrică față de problema oxidului de carbon emis in atmosferă la producerea energiei electrice. Desfășurarea evenimentului va avea loc, in intervalul de timp 19:00 – 21:30, pe strada pietonală Eugen Doga.
Ora Pământului constă în stingerea luminii şi oprirea aparatelor electrocasnice neesenţiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali cât şi de către instituţii şi unităţile economice. Prima oră a Pământului a avut loc la Sydney, cel mai mare oraş din Australia, la 21 martie 2007.
Campania ,,Ora Planetei” este un evinement ce se desfăşoară şi în Moldova, urmînd exemplul internaţional al statelor care luptă împotriva pericolelor generate de încălzirea globală. Schimbările climatice au dus la o creştere a perioadelor cu călduri extreme şi la înregistrarea recordurilor noi de temperatură – atât la nivel local, naţional, regional cât şi global.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat se alătură invitaţiei Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului de a participa la ,,Ora Planetei”. Oamenii, organizaţii, companii şi instituţii sunt îndemnaţi să stingă luminile pentru o oră, ca un semnal de alarmă la adresa efectelor dezvoltării iresponsabile a infrastructurii, în detrimentul ecologiei.
Aliona Isac, Expert A.O CCP ,,Eco Logistica”